Raportul Comisiei pentru Asigurări de Bătrânețe – Este prevăzută o reformă a sistemului de pensii în Germania?

Germania ar putea în viitor să crească vârsta de pensionare, să restricționeze regulile de pensionare anticipată fără deduceri și să introducă o contribuție suplimentară de capital. Deocamdată, însă, nu există noi reglementări legale, ci recomandări ale unei comisii pentru perioada de după 2031. Raportul analizează reformele avute în vedere, motivele pentru care sistemul de pensii necesită reformă și implicațiile acestui demers pentru persoanele active profesional în Germania.

Reforma pensiilor în Germania după 2031 – ce propune comisia?

Durată mai lungă a activității profesionale, o contribuție suplimentară investită pe piața de capital și reducerea excepțiilor pentru retragerea anticipată din activitate – astfel ar putea arăta viitorul sistemului de pensii din Germania. Totuși, nu este vorba despre o reformă deja decisă sau o situație juridică valabilă.

Comisia pentru asigurarea pensiilor a prezentat un raport cu propuneri pentru perioada de după 2031. Documentul arată direcția potențială a politicii de pensii din Germania. Deciziile finale aparțin legislativului; unele recomandări pot fi modificate, amânate sau deloc implementate.

În raport se explică la ce se referă recomandările, care grupuri ar putea fi afectate de posibilele efecte și de ce comisia nu se limitează la o simplă creștere a vârstei de pensionare.

Principalele propuneri includ:

• Corelarea vârstei de pensionare cu speranța medie de viață,
• Eliminarea pensionării anticipate fără deduceri după 45 de ani de asigurare,
• Cresterea vârstei minime de pensionare de la 63 la 64 de ani,
• Introducerea unei capitalizări obligatorii cu o contribuție de 2 % din salariul brut,
• Extinderea asigurării la alte categorii de salariați,
• Restringerea reglementărilor speciale pentru mini-joburi,
• Îmbunătățirea protecției pentru persoanele cu pensii reduse,
• Dezvoltarea unui sistem digital de informare privind drepturile viitoare.

Care este semnificația raportului comisiei pentru pensii?

Raportul de față nu modifică momentan nici vârsta de pensionare, nici contribuțiile, nici condițiile de acces la pensie. Acesta reprezintă o colecție de recomandări care stau la baza viitoarelor dezbateri politice și, eventual, a unor lucrări legislative.

Comisia a analizat nu doar pensia legală, ci întregul sistem de asigurare pentru vârsta a treia. Documentul abordează, printre altele, nivelul prestațiilor, modul de stabilire a vârstei de pensionare, structura de finanțare, protecția împotriva sărăciei la bătrânețe, extinderea grupului de asigurați, investirea unei părți din contribuții și modernizarea administrației.

Această diferențiere este esențială. Un titlu precum „Germania crește vârsta de pensionare la 67,5 ani” ar fi în prezent greșit. Comisia recomandă doar crearea unui mecanism care ar putea duce la acest rezultat după 2031.

Autorii raportului subliniază, de asemenea, că propunerile trebuie evaluate ca un pachet coerent de măsuri. O perioadă activă de muncă mai lungă ar trebui să fie combinată cu o suplimentare privată a pensiei, extinderea grupului de asigurați, precum și protecția persoanelor cu probleme de sănătate sau cu venituri reduse.

Nu există certitudinea că calculele prezentate în raport vor corespunde exact în viitor. Comisia subliniază că modelele prezentate reflectă posibile efecte ale reformelor, însă nu înlocuiesc calculele detaliate necesare în cadrul procesului legislativ.

De ce are nevoie sistemul de pensii din Germania de o reorientare?

Problema principală o reprezintă creșterea numărului de pensionari raportat la cel al populației active. În sistemul de repartizare, contribuțiile curente ale persoanelor active finanțează prestațiile actualilor pensionari. Schimbarea raportului dintre aceste grupuri crește presiunea asupra contribuțiilor, finanțelor de stat și valorii pensiei.

Conform datelor citate de comisie, la 100 de persoane cu vârste între 20 și 66 de ani revin recent 32 de persoane cu vârsta de cel puțin 67 de ani. Această valoare ar urma să crească până la 38 în 2030 și până la 45 în 2040. Aceasta înseamnă că, în viitor, la fiecare persoană la pensie, ar corespunde puțin peste două persoane apte de muncă.

Efectele financiare se evidențiază în prognoze. Dacă se menține sistemul actual, contribuția pentru asigurările sociale de stat ar putea crește de la 18,6 % la 20,2 % în 2031, apoi la 21,1 % în 2040 și 21,4 % în 2050.

În același timp, nivelul de siguranță ar putea scădea după expirarea actualei limite de la 48 % la 46,4 % în 2040 și până la 46,1 % în 2050. Cu cât perioada de prognoză este mai avansată, cu atât incertitudinile acestor valori sunt mai mari, dar tendința este clară: fără modificări, este de așteptat o nevoie crescută de finanțare și, concomitent, prestații relativ mai mici.

Prin urmare, nu poate fi asigurat simultan, pe termen lung, un nivel redus al contribuțiilor, un nivel ridicat al prestațiilor și subvenții de stat limitate. Raportul propune împărțirea viitoarei sarcini între persoanele active, angajatori, pensionari, contribuabili și grupurile încă neincluse în sistem.

”

Trebuie subliniat că raportul redă exclusiv recomandările comisiei și nu legi în vigoare. Nu este clar dacă conceptele propuse vor fi puse în aplicare. Astfel de rapoarte sunt de regulă avute în vedere în procesul politic și pot da direcția reformelor ulterioare, însă recomandările rareori ajung neschimbate în procesul legislativ. Prin urmare, modificările trebuie urmărite, dar deciziile privind ocuparea forței de muncă, contribuții sau accesarea pensionării anticipate trebuie luate pe baza situației juridice actuale, nu pe baza recomandărilor.

Poate vârsta de pensionare să depășească 67 de ani?

Da, comisia propune ca, după 2031, vârsta de pensionare să crească în funcție de evoluția speranței medii de viață. Totuși, nu este prevăzută o limită de vârstă fixă pentru toate generațiile viitoare.

Planul actual prevede creșterea graduală a vârstei legale de pensionare la 67 de ani pentru persoanele născute începând cu 1964. Raportul se referă la etapa următoare, în special pentru cohortele născute după 1965.

Mecanismul propus se bazează pe raportul 2:1. Fiecare an suplimentar al speranței medii de viață urmează a fi împărțit după cum urmează:

• opt luni de activitate profesională suplimentară,
• patru luni de perioadă de pensie suplimentară.

Conform prognozelor actuale, vârsta de pensionare ar putea crește de la 67 la aproximativ 67,5 ani între 2031 și 2041. Totuși, comisia recomandă ca orice modificare să fie anunțată cu câțiva ani înainte și să fie verificată periodic în funcție de speranța reală de viață. Raportul prevede, de asemenea, excepții pentru persoanele care, din motive de sănătate, nu pot continua activitatea profesională. În urma unei analize individuale, acestora li se poate permite pensionarea anticipată fără penalizări cu doi ani mai devreme sau, în cazul ieșirii la pensie și mai timpurii, se vor aplica reduceri proporționale ale prestațiilor. 

Ce se poate întâmpla cu pensia după 45 de ani de cotizație?

Comisia propune eliminarea posibilității pensionării anticipate fără penalizări exclusiv pentru cei cu 45 de ani de asigurare. O pensionare anticipată ar rămâne posibilă în principiu, dar ar implica prestații lunare reduse corespunzător.

Reglementarea actuală permite persoanelor cu perioadă mare de asigurare să se pensioneze înainte de atingerea limitei standard. Pentru persoanele născute în 1964 sau ulterior, pensia fără penalizări după 45 de ani de cotizație devine accesibilă de la vârsta de 65 de ani.

Potrivit comisiei, acest privilegiu este accesat disproporționat de persoane cu venituri mai ridicate, istoric profesional stabil și stare de sănătate mai bună. Persoanele care au avut întreruperi pentru creșterea copiilor, șomaj, boală sau început târziu în activitatea profesională întâmpină dificultăți majore în îndeplinirea perioadei minime de asigurare.

Conform raportului, aproximativ 30% dintre persoanele care au trecut la pensie din 2015 au beneficiat de posibilitatea pensionării anticipate fără penalizări; pensia aprobată în 2025 pentru aceștia a fost în medie de 1.677 euro – cu aproximativ o treime mai mult față de pensia celor care se pensionează anticipat cu penalizări. Comisia propune, de asemenea, creșterea vârstei minime de pensionare pentru asigurații cu vechime mare de la 63 la 64 de ani și corelarea ulterioară a acestei limite cu vârsta standard de pensionare. Pentru planificarea pensionării, vor fi determinante, pe lângă anii de cotizare, și anul nașterii, tipul pensiei, starea de sănătate și penalizările în cazul pensionării anticipate.

Cum se poate modifica nivelul viitoarei pensii?

Comisia urmărește ca venitul total al unei persoane pensionate medii să reprezinte cel puțin 70% din fostul venit net. Totuși, aceasta nu reprezintă o garanție că, în cazul implementării recomandărilor, pensia legală va atinge singură 70% din ultimul salariu.

Indicatorul urmărit ar trebui să includă mai multe surse de venit:

• pensie legală din sistemul de asigurări sociale german,
• pensie ocupațională,
• programe de asigurare privată și economii pentru pensie,
• viitoarea pensie legală de capital,
• anumite prestații sociale selecționate.

Pentru persoanele cu venituri mici, rata de înlocuire urmărită ar trebui să fie mai mare, deoarece o pondere mai mare a veniturilor lor este destinată cheltuielilor de bază. Raportul evidențiază, de asemenea, că nivelul actual de 48% nu corespunde cu 48% din ultimul venit net ci reprezintă o pensie-model după 45 de ani de activitate cu venit mediu. Din acest motiv, comisia recomandă publicarea unei rate nete de înlocuire ușor de urmărit, care să includă diferite grupuri de venituri, generații și întreruperi ale activității, pentru a putea estima mai corect venitul real din pensie.

Ce este pensia legală de capital?

Pensia legală de capital ar trebui să devină o componentă obligatorie a sistemului public și să fie finanțată printr-o contribuție suplimentară de 2% din venitul salarial. Sumele nu ar fi utilizate pentru prestații curente, ci vor fi investite într-un cont individual atribuit persoanei asigurate.

Contribuția urmează a fi suportată în proporții egale de angajat și angajator. La nivelul complet al contribuției, aceasta ar corespunde practic cu 1% din venitul salarial plătit de angajat și 1% de angajator.

Comisia propune o introducere graduală – câte 0,5 puncte procentuale pe an. Ca dată de start posibilă a fost menționat anul 2028, dar aceasta este doar o recomandare și nu o dată stabilită de intrare în vigoare a reglementării.

Fondurile ar urma să fie administrate centralizat și investite diversificat pe piața de capital, similar modelului suedez. Scopul este creșterea treptată a nivelului viitoarelor prestații; efecte semnificative ar urma să devină vizibile conform raportului, abia după 10–15 ani de economisire. Comisia subliniază suplimentar că investițiile implică riscuri, motiv pentru care sunt propuse diversificarea largă a portofoliului, orizont lung de investiții și ajustări ale portofoliului în funcție de vârstă.

Cine ar mai putea fi inclus în viitor în sistemul legal de asigurări?

Comisia recomandă extinderea sistemului de pensii la toți cei care desfășoară activități profesionale – nu doar angajaților, ci și persoanelor care desfășoară activități independente, funcționarilor publici, parlamentarilor și membrilor consiliului de administrație. Un astfel de model ar trebui să reducă diferențele între profesii și să faciliteze schimbarea formelor de ocupare fără a necesita schimbarea sistemului.

Cea mai clară recomandare vizează persoanele cu activități independente. Activitățile noi ar trebui să fie supuse în mod obligatoriu asigurării de pensii, iar cei care desfășoară deja activități antreprenoriale ar putea păstra opțiunea de „opt-out”. Includerea acestui grup ar putea reduce inițial contribuția cu aproximativ 0,5 puncte procentuale și ar putea crește nivelul protecției cu 0,5–0,6 puncte procentuale; pe termen lung însă, acest efect va scădea, deoarece noii contribuabili vor dobândi drepturi proprii la prestații.

Ce semnifică propunerile pentru cei cu contracte Minijob?

Comisia propune eliminarea posibilității de exceptare de la obligativitatea asigurării de pensii în cazul contractelor Minijob și restrângerea regulilor fiscale și de contribuții specifice acestei forme de angajare. O excepție ar putea fi menținută pentru elevi.

În prezent, o persoană angajată prin Minijob poate solicita, în multe cazuri, scutirea de la plata propriilor contribuții la pensie. Pe termen scurt acest lucru duce la un venit net puțin mai mare, însă limitează avantajele perioadelor complete de asigurare.

Potrivit comisiei, Minijob-ul își pierde prea des caracterul de activitate suplimentară și devine un model de angajare de lungă durată cu protecție socială limitată. Problema privește în special persoanele care pentru perioade îndelungate au doar astfel de angajări marginale, în loc să treacă la un raport de muncă cu obligații integrale de contribuție.

Raportul propune, prin urmare, următoarele măsuri:

• includerea obligatorie a mini-joburilor în asigurarea de pensie,
• eliminarea posibilității de renunțare la plata contribuției la asigurarea de pensie,
• limitarea statutului fiscal și de contribuții distinct,
• modificarea reglementărilor privind zona de tranziție a remunerației, respectiv a midi-joburilor.

Potrivit comisiei, actualul model poate crește riscul unor venituri scăzute la bătrânețe, mai ales dacă mini-jobul reprezintă sursa principală de trai pe o perioadă îndelungată.

Aceasta nu înseamnă însă că reglementările pentru mini-joburi vor fi abolite imediat. O astfel de modificare ar depăși cu mult sistemul de pensii și ar avea, de asemenea, impact asupra fiscalității, asigurărilor de sănătate, pieței muncii și costurilor angajatorilor.

Cum dorește comisia să limiteze sărăcia la bătrânețe?

Comisia subliniază că o persoană care a plătit contribuții timp de mulți ani ar trebui să primească la bătrânețe un venit mai mare decât cineva fără biografie de asigurare corespunzătoare. În prezent, acest lucru nu este întotdeauna cazul. Chiar și 45 de ani de muncă la salariul minim pot să nu fie suficienți pentru ca pensia legală netă să depășească nivelul ajutorului social minim; abia suplimentul de pensie de bază îmbunătățește situația.

Din acest motiv, raportul propune introducerea unui prag neimpozabil la calcularea pensiei în raport cu ajutorul social minim, inclusiv pentru persoanele fără drept de pensie de bază. Comisia urmărește, de asemenea, limitarea sărăciei ascunse la bătrânețe prin proceduri simplificate, consiliere mai bună și un acces digital facilitat la prestații.

Cum urmează să fie finanțate sarcinile care nu se bazează direct pe contribuții?

Prestațiile care îndeplinesc sarcini sociale generale ar trebui finanțate din impozite și nu din contribuțiile angajaților și angajatorilor. Comisia solicită o distincție mai clară între cele două tipuri de cheltuieli.

Deutsche Rentenversicherung nu plătește doar prestații care rezultă direct din contribuțiile achitate. Sunt îndeplinite și sarcini sociale transferate de stat. O parte din costuri este acoperită din bugetul federal, însă nu există o metodă general acceptată de delimitare a acestor cheltuieli.

În funcție de definiția utilizată, valoarea prestațiilor care nu sunt acoperite direct din contribuții s-a ridicat în anul 2023 la aproximativ 68–124 miliarde de euro. În aceeași perioadă, subvențiile federale acordate sistemului au fost de aproximativ 84 miliarde de euro.

Comisia propune să se stabilească ce cheltuieli rămân în responsabilitatea comunității asiguraților și care servesc scopurilor generale ale societății. Ultimele ar trebui să fie finanțate integral din bugetul federal în viitor.

Raportul recomandă, de asemenea, redenumirea termenului subvenție federală, respectiv a subvenției federale, în cotă federală – Bundesanteil. Acest lucru ar trebui să evidențieze că nu este vorba despre un sprijin voluntar pentru sistem, ci despre finanțarea unor sarcini transferate de stat.

Urmează să fie reduse pensiile actuale?

Raportul nu prevede reducerea nominală a pensiilor deja plătite. Totuși, unele recomandări pot duce la o creștere mai lentă a pensiilor în viitor decât menținerea nivelului actual.

După 2031, potrivit comisiei, urmează să fie reactivate mecanisme care adaptează creșterea pensiilor la schimbările demografice și la numărul plătitorilor de contribuții. Unul dintre acestea este factorul de sustenabilitate.

Mecanismul funcționează în mod simplificat după cum urmează: dacă numărul beneficiarilor de pensii crește mai rapid decât cel al plătitorilor de contribuții, majorarea anuală a pensiilor va fi mai mică. Comisia propune intensificarea acestui efect prin creșterea parametrului Alpha la 0,33.

Potrivit raportului, numai această intensificare a factorului ar putea reduce cota de contribuție prognozată până în 2040 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale și până în 2060 cu aproape un punct procentual. Aceasta ar însemna, însă, o limitare mai strictă a majorărilor viitoare ale pensiilor.

Comisia propune, prin urmare, introducerea paralelă a unui mecanism de tranziție. Persoanele care se vor pensiona după 2031 ar urma să primească inițial o prestație la nivelul actual de 48 %. Pe parcurs, pensia capitalizată va prelua rolul de asigurare suplimentară. În practică, nu este vorba despre o simplă reducere, ci despre o modificare a felului în care prestația este constituită și majorată în anii următori.

Cum trebuie să contribuie digitalizarea la planificarea pensiei?

Informația digitală privind pensia ar trebui să ofere, într-un singur loc, o imagine cât mai completă a veniturilor viitoare la bătrânețe. În prezent, datele privind pensia legală, ocupațională și privată sunt adesea dispersate.

Comisia recomandă ca Panorama digitală a pensiilor să fie dezvoltată nu doar ca sistem de informare, ci și ca instrument de planificare. Sistemul ar trebui să includă mai multe forme de asigurare, printre care pensia funcționarilor, sistemele profesionale precum și pensia capitalizată propusă.

Utilizatorul ar trebui să primească, printre altele, următoarele informații:

• prognoza prestațiilor viitoare,
• prezentarea surselor de venit pentru pensie,
• informații privind protecția în caz de incapacitate de muncă și deces,
• prezentarea plăților estimate pentru anii următori,
• Indicație cu privire la un posibil deficit de pensie.

Raportul recomandă, de asemenea, să se permită efectuarea de analize statistice anonime pe baza datelor din sistem. În prezent, evaluările sunt elaborate pentru o persoană determinată și nu sunt arhivate într-un mod care să permită o evaluare precisă a situației populației generale.

O informare mai bună nu conduce automat la o pensie mai mare. Totuși, aceasta poate evidenția din timp faptul că prestația legală nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor planificate. Astfel, există mai mult timp pentru modificarea volumului de activitate, completarea perioadelor de asigurare lipsă sau economisirea suplimentară.

Ce măsuri pot fi deja întreprinse?

Cea mai rezonabilă măsură constă în verificarea istoriei proprii de asigurare și delimitarea reglementărilor în vigoare față de recomandările politice. Nu este necesară așteptarea unor noi legi pentru disciplinarea datelor care influențează viitoarea pensie.

Sunt recomandate următoarele acțiuni concrete:

• verificarea istoricului de asigurare și asigurarea faptului că perioadele de activitate nu lipsesc,
• verificarea perioadelor de creștere a copilului, șomaj, boală și îngrijire a membrilor de familie,
• verificarea achitării contribuției proprii la asigurarea de pensie în cazul unui mini-job,
• păstrarea anuală a informațiilor privind salariul și contribuțiile virate,
• înregistrarea datelor disponibile în Prezentarea Digitală a Pensiei,
• estimarea separată a drepturilor legale, ocupaționale și private,
• să nu se prezume că 45 de ani de activitate garantează automat o pensie anticipată fără reduceri.

În ce direcție ar putea evolua sistemul de pensii german?

Direcția trasată de raport cuprinde o durată mai lungă de activitate, o plajă de contribuții extinsă și un rol mai accentuat al asigurărilor de pensii capitalizate. În același timp, comisia prevede o protecție îmbunătățită pentru persoanele care, din motive de sănătate sau din cauza veniturilor reduse, nu pot munci pe termen lung și nu pot dobândi drepturi mari.

Nu s-a decis încă care recomandări vor fi puse în aplicare. O creștere a vârstei de pensionare, modificări privind mini-joburile sau introducerea unei contribuții suplimentare necesită decizii politice, consultări și reglementări legale. Procesul se poate întinde pe parcursul mai multor ani.

În prezent, este relevantă distincția între două niveluri: reglementări aplicabile și posibile orientări viitoare de reformă. Înainte de decizii privind pensionarea anticipată, renunțarea la contribuții sau modificări ale formei de angajare, trebuie verificate reglementările valabile la momentul respectiv.

Raportul nu introduce drepturi sau obligații noi. Totuși, se evidențiază că sistemul german de pensii se va baza probabil în viitor pe o bază mai largă de contributori, o perioadă de activitate mai îndelungată și pe o combinație de prestații legale și capitalizate. Cu cât istoria asigurării, prognoza pensiei și documentația fiscală relevantă sunt revizuite mai devreme, cu atât este mai ușoară pregătirea deciziilor viitoare.

FAQ

Înseamnă raportul că în Germania se aplică noi reglementări pentru pensii?

Nu. Documentul conține recomandări ale comisiei pentru perioada de după 2031. Nu modifică vârsta de pensionare, valoarea contribuției sau condițiile de eligibilitate. Fiecare reformă necesită o lege distinctă și o hotărâre a parlamentului.

A fost deja crescută vârsta de pensionare la 67,5 ani?

Nu. Comisia propune doar un mecanism care să coreleze vârsta de pensionare cu speranța de viață suplimentară. Conform prognozelor actuale, pragul s-ar putea majora între 2031 și 2041 de la 67 la aproximativ 67,5 ani.

Va fi eliminată pensia fără reduceri după 45 de ani de contribuții?

În prezent, nu. Comisia recomandă eliminarea acestei reglementări, însă normele actuale rămân în vigoare. Pentru viitor, ar rămâne posibilă pensionarea anticipată, însă cu reducerea corespunzătoare a prestației.

Va fi majorată vârsta minimă de pensionare de la 63 la 64 de ani?

În această direcție merge propunerea raportului. Pragul pentru asigurații cu vechime îndelungată urmează să crească la 64 de ani și să se deplaseze ulterior odată cu vârsta de pensionare standard. Totuși, nu este încă o modificare obligatorie.

Vor trebui angajații să plătească o contribuție suplimentară de 2%?

În prezent, nu. Comisia recomandă introducerea unei pensii obligatorii finanțate prin capitalizare, care să fie acoperită dintr-o contribuție de 2% din salariu. Jumătate ar fi suportată de angajat, iar cealaltă jumătate de angajator. Anul 2028 menționat în raport reprezintă o propunere, nu un termen definitiv.

Vor fi obligați lucrătorii independenți să adere la asigurarea de pensii?

Comisia recomandă această reglementare pentru noile activități independente. Persoanele care încep activitatea independentă după data de referință stabilită urmează să fie supuse asigurării obligatorii, fără posibilitatea renunțării nelimitate. Pentru activitățile independente deja existente, raportul prevede prevederi mai favorabile.

Pot fi reduse prestațiile actuale de pensie?

Comisia nu propune o reducere nominală a prestațiilor aflate în plată. Este posibilă însă o creștere mai lentă a plăților viitoare de pensie, în cazul în care numărul beneficiarilor de pensie crește mai rapid decât numărul contribuabililor. Raportul prevede, de asemenea, măsuri pentru stabilizarea nivelului noilor pensii începând cu anul 2031.

Prin ce măsuri se asigură protecția persoanelor cu pensii reduse?

Plata contribuțiilor ar trebui să aducă un avantaj vizibil și pentru beneficiarii de ajutor social minim. Comisia propune o sumă neimpozabilă la calculul pensiei asupra venitului, precum și simplificarea accesului la prestații de sprijin pentru persoanele care în prezent nu beneficiază de drepturile cuvenite.

Există deja necesitatea unor măsuri la planurile existente de pensii?

Raportul, prin el însuși, nu generează necesitatea unor măsuri. Deciziile privind pensionarea anticipată, renunțarea la plata contribuțiilor sau schimbarea formei de ocupare ar trebui adoptate pe baza cadrului juridic în vigoare. Deja există însă posibilitatea de a verifica parcursul asigurării, de a completa perioadele lipsă și de a consulta o prognoză a prestațiilor viitoare.