Raportul Comisiei pentru pensii – Este iminentă o reformă a sistemului de pensii în Germania?

Germania ar putea în viitor să crească vârsta de pensionare, să limiteze regulile de pensionare anticipată fără penalizări și să introducă o contribuție suplimentară la capital. Până în prezent, nu există însă noi dispoziții legale, ci doar recomandări ale unei comisii pentru perioada de după 2031. Raportul analizează ce modificări sunt avute în vedere, de ce sistemul de pensii necesită reformă și ce implicații ar putea avea această direcție pentru persoanele active profesional în Germania.

Reforma pensiilor în Germania după 2031 – ce propune comisia?

Activitate profesională prelungită, o contribuție suplimentară investită pe piața de capital și mai puține excepții pentru pensionarea anticipată – astfel ar putea arăta viitorul sistemului de pensii din Germania. Totuși, nu este vorba despre o reformă deja adoptată sau despre o situație juridică valabilă.

Comisia pentru asigurarea pensiilor a prezentat un raport cu propuneri pentru perioada de după 2031. Documentul evidențiază direcția posibilă a politicii de pensii în Germania. Deciziile finale aparțin legiuitorului; recomandările individuale pot fi modificate, amânate sau chiar să nu fie implementate.

Raportul arată asupra căror aspecte se referă recomandările, care grupuri pot fi afectate de potențiale consecințe și de ce comisia nu se limitează la o simplă creștere a vârstei de pensionare.

Cele mai importante propuneri includ:

• Corelarea vârstei de pensionare cu speranța medie de viață,
• Eliminarea pensionării anticipate fără penalizări după 45 de ani de asigurare,
• Cresterea vârstei minime de pensionare de la 63 la 64 de ani,
• Introducerea unei componente obligatorii de capitalizare cu o contribuție de 2 % din venitul salarial,
• Extinderea sferei de asigurați cuprinzând și alte categorii de persoane ocupate,
• Restrângerea reglementărilor speciale privind mini-job-urile,
• Îmbunătățirea protecției pentru persoanele cu pensii mici,
• Dezvoltarea unui sistem digital de informare privind drepturile de pensie viitoare.

Care este semnificația reală a raportului comisiei pentru pensii?

Raportul nu modifică în prezent nici vârsta de pensionare, nici contribuțiile, nici condițiile de dobândire a dreptului la pensie. Este vorba despre o colecție de recomandări ca bază pentru viitoarele dezbateri politice și, eventual, pentru activitatea legislativă.

Comisia nu a analizat doar pensia legală, ci întregul sistem de asigurare pentru vârsta a treia. Documentul abordează, printre altele, nivelul prestațiilor, modalitățile de intrare în pensie, structura de finanțare, protecția împotriva sărăciei la bătrânețe, extinderea sferei de asigurați, investirea unei părți a contribuțiilor, precum și modernizarea administrației.

Această diferențiere este esențială. Un titlu precum „Germania crește vârsta de pensionare la 67,5 ani” ar fi în prezent înșelător. Comisia recomandă doar crearea unui mecanism care ar putea conduce la acest rezultat după 2031.

Autorii raportului subliniază, de asemenea, că propunerile trebuie privite ca un pachet de măsuri interconectate. O activitate profesională mai lungă urmează să fie combinată cu o suplimentare privată, extinderea sferei de asigurați și protejarea persoanelor cu limitări de sănătate sau venituri mici.

De asemenea, nu există certitudinea că calculele prezentate în raport vor corespunde exact realității viitoare. Comisia subliniază că simulările prezintă posibile efecte ale reformelor, însă nu înlocuiesc calculele detaliate necesare în procesul legislativ.

De ce are nevoie sistemul german de pensii de o reorientare?

Problema principală este numărul tot mai mare de pensionari raportat la cel al persoanelor active. În sistemul de repartiție, contribuțiile curente ale celor activi finanțează prestațiile pentru pensionarii actuali. Schimbarea raportului între aceste grupuri crește presiunea asupra contribuțiilor, finanțelor publice și nivelului pensiilor.

Conform datelor citate de comisie, la 100 de persoane cu vârste între 20 și 66 de ani reveneau recent 32 persoane cu vârsta de cel puțin 67 de ani. Acest număr ar urma să crească la 38 în 2030 și la 45 în 2040. Aceasta ar însemna că pentru fiecare persoană la vârsta de pensie vor reveni în viitor puțin mai mult de două persoane în vârstă activă.

Consecințele financiare pot fi estimate în prognoze. Menținând sistemul actual, contribuția la asigurarea de pensie de stat ar putea crește de la 18,6 % la 20,2 % în 2031, apoi la 21,1 % în 2040 iar 21,4 % în 2050.

În același timp, nivelul de protecție după expirarea plafonului actual ar putea scădea de la 48 % la 46,4 % în 2040 și până la 46,1 % în 2050. Cu cât perioada de prognoză este mai îndepărtată, cu atât incertitudinile acestor valori devin mai mari, dar tendința este clară: fără modificări, se preconizează o nevoie crescută de finanțare coroborată cu un nivel relativ mai scăzut al prestațiilor.

Nu este posibilă, așadar, asigurarea simultană pe termen lung a unor contribuții reduse, a unui nivel ridicat al prestațiilor și a unor subvenții publice limitate. Raportul propune distribuirea sarcinilor viitoare între persoanele active, angajatori, pensionari, contribuabili și grupuri până acum neincluse.

”

Trebuie reținut faptul că raportul redă exclusiv recomandările comisiei și nu reprezintă legi în vigoare. De asemenea, nu este clar dacă conceptele propuse vor fi implementate. Astfel de rapoarte sunt de obicei luate în considerare în procesul politic și pot indica direcția unor reforme ulterioare, însă recomandările rareori ajung nemodificate în procesul legislativ. Schimbările trebuie astfel urmărite, însă deciziile privind ocuparea forței de muncă, contribuții sau accesul la pensionare anticipată trebuie bazate pe dispoziția legală actuală, nu pe recomandări.

Poate crește vârsta de pensionare peste 67 de ani?

Da, Comisia propune ca după 2031 vârsta de pensionare să urmeze evoluția speranței medii de viață. Totuși, nu este specificată o limită fixă de vârstă pentru toate generațiile viitoare.

Planul actual prevede creșterea treptată a vârstei legale de pensionare la 67 de ani pentru persoanele născute începând cu 1964. Raportul se referă la etapa următoare, în special la cei născuți după 1965.

Mecanismul propus se bazează pe raportul 2:1. Fiecare an suplimentar al speranței medii de viață urmează să fie împărțit după cum urmează:

• opt luni suplimentare de activitate profesională,
• patru luni suplimentare de perioadă de plată a pensiei.

Potrivit celor mai recente prognoze, vârsta de pensionare ar putea crește de la 67 la circa 67,5 ani între 2031 și 2041. Cu toate acestea, comisia recomandă ca orice modificare să fie anunțată cu mai mulți ani înainte și să fie verificată periodic pe baza speranței reale de viață. Raportul prevede, de asemenea, excepții pentru persoanele care, din motive de sănătate, nu pot desfășura activitate profesională pe o durată mai lungă. În urma unei examinări individuale, acestora li s-ar putea permite pensionarea cu doi ani mai devreme fără penalizări sau – în cazul pensionării anticipate suplimentare – ar trebui luate în calcul prestații corespunzător diminuate. 

Ce se poate întâmpla cu pensia după 45 de ani de contribuții?

Comisia propune eliminarea posibilității de pensionare anticipată fără penalizări doar pe baza a 45 de ani de asigurare. În continuare, inițierea anticipată a pensiei ar fi posibilă în principiu, dar ar implica prestații lunare semnificativ reduse.

Reglementarea actuală permite persoanelor asigurate cu stagiu lung să se pensioneze înainte de limita standard. Pentru cei născuți în 1964 sau ulterior, pensia fără penalizări după 45 de ani de contribuții este accesibilă începând cu vârsta de 65 de ani.

Potrivit comisiei, de acest privilegiu beneficiază disproporționat persoanele cu venituri mai mari, traiectorie profesională stabilă și stare de sănătate mai bună. Persoanele care au avut întreruperi din motive de îngrijire a copiilor, șomaj, boală sau debut tardiv al activității profesionale ating cu mult mai mare dificultate perioada necesară de asigurare.

Conform raportului, circa 30% dintre persoanele care s-au pensionat din 2015 au utilizat posibilitatea pensionării anticipate fără penalizări; pensia nou aprobată în 2025 pentru aceste persoane era în medie de 1.677 euro – cu circa o treime mai mare decât pentru cei care s-au pensionat anticipat cu penalizări. Comisia propune, totodată, majorarea vârstei minime de pensionare pentru stagiul lung de cotizare de la 63 la 64 de ani și corelarea ulterioară a acestei limite cu vârsta standard de pensionare. În planificarea pensionării devin relevante, pe lângă anii de contribuție, și anul nașterii, tipul pensiei, starea de sănătate și penalizările pentru accesarea anticipată.

Cum se poate modifica cuantumul pensiei viitoare?

Comisia urmărește ca venitul total al unei persoane medii pensionate să reprezinte cel puțin 70% din venitul net anterior. Totuși, aceasta nu reprezintă nicio garanție că, în cazul implementării recomandărilor, pensia legală va atinge singură 70% din ultimul salariu.

Indicatorul propus ar trebui să ia în considerare mai multe surse de venit:

• pensie legală din sistemul de asigurări sociale germane,
• pensia ocupațională,
• programe private de economisire pentru pensie și economii personale pentru pensionare,
• pensiunea legală viitoare din capitalizare,
• anumite prestații sociale selectate.

Pentru persoanele cu venituri mici, rata de înlocuire urmărită ar trebui să fie mai mare, deoarece o proporție mai mare din veniturile lor este destinată cheltuielilor de bază. Raportul subliniază, de asemenea, că procentul actual de 48% nu corespunde cu 48% din venitul net final, ci se referă la o pensie de model după 45 de ani de muncă, cu venit mediu. Prin urmare, comisia recomandă publicarea unei rate de înlocuire nete transparente, care să includă diferite grupe de venituri, generații și perioade de întrerupere a activității, pentru a estima mai realist venitul real din pensii.

Ce este pensia legală capitalizată?

Pensia legală capitalizată trebuie să devină o componentă obligatorie a sistemului public și să fie finanțată printr-o cotizație suplimentară de 2% din salariul brut. Sumele nu ar fi utilizate pentru prestarea lunară curentă, ci investite într-un cont individual, alocat persoanei asigurate.

Contribuția ar trebui să fie suportată în mod egal de angajat și angajator. La cota de contribuție integrală, aceasta ar corespunde practic cu 1% din salariul brut plătit de angajat și 1% de către angajator.

Comisia propune o introducere graduală – cu 0,5 puncte procentuale pe an. Ca dată potențială de inițiere a fost menționat anul 2028, însă aceasta este doar o recomandare, nu o dată fixă pentru intrarea în vigoare a reglementării.

Fondurile urmează să fie administrate centralizat și investite diversificat pe piața de capital, similar modelului suedez. Scopul este de a crește treptat prestațiile viitoare; totuși, efecte vizibile vor putea fi observate – conform raportului, probabil abia după 10–15 ani de economisire . Comisia atrage atenția, în plus, asupra riscurilor asociate investițiilor și propune, astfel, diversificarea largă a portofoliului, orizont investițional lung și gestionarea portofoliului în funcție de vârstă.

Cine ar putea fi inclus în viitor în sistemul legal de asigurări?

Comisia propune extinderea sistemului de pensii către toți cei activi profesional – nu numai către salariați, ci și către persoane fizice independente, funcționari publici, parlamentari și membri ai consiliilor de administrație. Un astfel de model ar trebui să reducă diferențele dintre categoriile ocupaționale și să faciliteze trecerea între formele de ocupare fără schimbare de sistem.

Cea mai concretă recomandare vizează persoanele independente. Activitățile noi ar trebui să fie obligatoriu supuse asigurării de pensie, în timp ce cei deja activi antreprenorial ar putea păstra o opțiune de excludere voluntară. Includerea acestui grup ar putea reduce inițial cota de contribuție cu circa 0,5 puncte procentuale și ar putea crește nivelul de protecție cu 0,5–0,6 puncte procentuale; pe termen lung, acest efect se atenuează, întrucât noii contribuabili își dobândesc propriile drepturi de pensie.

Ce înseamnă propunerile pentru salariații cu contracte de tip Minijob?

Comisia intenționează să elimine posibilitatea de exonerare de la obligația de asigurare de pensie pentru Minijob-uri și să limiteze regulile fiscale și de contribuții speciale pentru acest tip de angajare. O excepție ar putea fi menținută pentru elevi.

În prezent, o persoană angajată pe bază de Minijob poate depune, în multe cazuri, o cerere de exonerare de la plata contribuției proprii la pensie. Pe termen scurt, aceasta duce la un venit net ușor crescut, dar limitează avantajele unor perioade complete de asigurare.

Potrivit comisiei, Minijob-ul își pierde prea des caracterul de activitate suplimentară și devine un model de ocupare pe termen lung cu protecție socială restrânsă. Problema afectează în special persoanele care, pe perioade îndelungate, sunt angajate doar marginal, în loc să facă tranziția către un raport de muncă cu contribuții depline.

Raportul propune, prin urmare, următoarele măsuri:

• includerea obligatorie a mini-joburilor în asigurarea de pensie,
• eliminarea posibilității de renunțare la plata contribuției pentru asigurarea de pensie,
• limitarea statutului fiscal și de contribuții distinct,
• modificarea reglementărilor privind zona de tranziție a remunerației, respectiv a midi-joburilor.

Potrivit Comisiei, modelul actual poate crește riscul unor venituri scăzute la vârsta pensionării, mai ales atunci când mini-jobul reprezintă principala sursă de întreținere pe parcursul multor ani.

Aceasta nu înseamnă însă că reglementările privind mini-joburile vor fi abolite imediat. O astfel de modificare ar depăși sfera sistemului de pensii și ar avea consecințe inclusiv asupra fiscalității, asigurării de sănătate, pieței muncii și costurilor angajatorilor.

Cum intenționează Comisia să limiteze sărăcia la vârsta înaintată?

Comisia subliniază că o persoană care a plătit contribuții timp de mulți ani ar trebui să beneficieze la bătrânețe de un venit mai mare decât cineva fără o biografie de asigurare corespunzătoare. În prezent, acest lucru nu este întotdeauna garantat. Chiar și 45 de ani de muncă la salariul minim pot să nu fie suficienți pentru ca pensia legală netă să depășească nivelul asigurării de bază; doar suplimentul de pensie de bază îmbunătățește situația.

Din acest motiv, raportul propune introducerea unui plafon neimpozabil la calculul pensiei pentru ajutorul social, inclusiv pentru persoanele fără drept la pensie suplimentară. Comisia urmărește, de asemenea, limitarea sărăciei ascunse la vârsta înaintată prin proceduri simplificate, consiliere îmbunătățită și acces digital facilitat la prestații.

Cum ar trebui finanțate sarcinile care nu sunt legate direct de contribuții?

Prestațiile care îndeplinesc funcții de interes general trebuie finanțate din impozite și nu din contribuțiile angajaților și angajatorilor. Comisia solicită o separare mai clară între cele două tipuri de cheltuieli.

Deutsche Rentenversicherung nu plătește doar prestații rezultate direct din contribuțiile virate. Sunt îndeplinite și atribuții sociale delegate de stat. O parte a costurilor este suportată din bugetul federal, însă nu există o metodă general acceptată de delimitare a acestor cheltuieli.

În funcție de definiția aplicată, valoarea prestațiilor care nu sunt acoperite direct din contribuții s-a ridicat în 2023 la aproximativ 68–124 miliarde de euro. În aceeași perioadă, subvențiile de la bugetul federal pentru sistem au fost de aproximativ 84 miliarde de euro.

Comisia propune stabilirea clară a cheltuielilor care rămân în răspunderea comunității asiguraților și a celor care servesc scopurilor generale ale societății. Acestea din urmă ar trebui, în viitor, să fie finanțate integral din bugetul federal.

Raportul recomandă, de asemenea, redenumirea termenului Bundeszuschuss, adică subvenția federală, în Bundesanteil – Cotă federală. Aceasta pentru a se evidenția că nu este vorba despre un ajutor voluntar pentru sistem, ci despre finanțarea unor atribuții delegate de stat.

Vor fi reduse pensiile actuale?

Raportul nu prevede o reducere nominală a pensiilor deja plătite. Anumite recomandări pot conduce însă la creșteri mai lente ale pensiilor în comparație cu menținerea nivelului actual.

După 2031, Comisia preconizează reactivarea unor mecanisme care corelează creșterea pensiilor cu schimbările demografice și numărul plătitorilor de contribuții. Unul dintre acestea este factorul de sustenabilitate.

Mecanismul funcționează, simplificat, astfel: dacă numărul beneficiarilor de pensii crește mai repede decât cel al plătitorilor de contribuții, majorarea anuală a pensiilor va fi mai redusă. Comisia propune accentuarea acestui efect prin majorarea parametrului Alpha la 0,33.

Conform raportului, doar această accentuare a factorului ar putea reduce cota de contribuție prognozată până în 2040 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale și până în 2060 cu aproape un punct procentual. Aceasta ar însemna însă o limitare mai puternică a majorărilor viitoare ale pensiilor.

Comisia propune, prin urmare, introducerea în paralel a unui mecanism de tranziție. Persoanele care se pensionează după 2031 ar primi inițial o prestație la nivelul actual de 48 %. În timp, pensia capitalizată ar prelua rolul de protecție suplimentară. În practică nu este vorba, prin urmare, despre o simplă reducere, ci despre o modificare a modului de calculare și creștere a prestației în anii următori.

Cum poate ajuta digitalizarea la planificarea pensiei?

Informația digitală privind pensia ar trebui să ofere, într-un singur loc, o imagine cât mai completă asupra veniturilor viitoare la bătrânețe. În prezent, datele privind asigurarea legală, ocupațională și privată de pensie sunt adesea dispersate.

Comisia recomandă dezvoltarea Viziunii digitale a pensiei nu doar ca sistem informativ, ci și ca instrument de planificare. Sistemul ar trebui să includă mai multe tipuri de asigurare, printre care pensia funcționarilor, sistemele profesionale și pensia capitalizată propusă.

Utilizatorul ar trebui să primească, printre altele, următoarele informații:

• Prognoza cuantumului viitor al prestațiilor,
• Prezentarea surselor diverse de pensie,
• Informații privind protecția în caz de incapacitate de muncă și deces,
• Prezentarea plăților preconizate în anii următori,
• Indicație privind o posibilă lacună de pensie.

Raportul recomandă, de asemenea, să se permită efectuarea de analize statistice anonime pe baza datelor sistemului. În prezent, evaluările sunt realizate pentru o anumită persoană și nu sunt arhivate într-un mod care să permită o evaluare precisă a situației întregii populații.

O informare mai bună nu conduce automat la o pensie mai mare. Aceasta poate însă evidenția din timp faptul că prestația legală nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor planificate. Astfel, există mai mult timp pentru ajustarea nivelului de ocupare, completarea perioadelor lipsă de asigurare sau realizarea unor economii suplimentare.

Măsuri posibile în prezent

Cea mai rațională măsură constă în verificarea istoriei proprii de asigurare și diferențierea reglementărilor aplicabile de recomandările politice. Nu este necesară așteptarea unor noi legi pentru a ordona datele care influențează viitoarea pensie.

Se recomandă următorii pași concreți:

• verificarea istoricului de asigurare și asigurarea că perioadele de activitate nu lipsesc,
• verificarea perioadelor de creștere a copilului, de șomaj, de boală și de îngrijire a membrilor familiei,
• verificarea dacă, în cazul unui minicjob, se plătește cota proprie la asigurarea de pensie,
• păstrarea informațiilor anuale privind salariul și contribuțiile virate,
• înregistrarea datelor disponibile în Prezentarea Digitală a Pensiilor,
• estimarea separată a drepturilor legale, ocupaționale și private,
• nu se presupune că 45 de ani de activitate garantează întotdeauna automat o pensie anticipată fără penalizări.

Direcții posibile de dezvoltare a sistemului de pensii din Germania

Direcția propusă de raport include o durată mai lungă a activității profesionale, o bază mai largă de contribuabili și un rol sporit al sistemului de pensii capitalizate. Comisia prevede concomitent o protecție mai bună pentru acei care, din motive de sănătate sau venituri reduse, nu pot munci pe termen lung sau nu pot dobândi drepturi mari.

Nu s-a decis încă care recomandări vor fi implementate. Creșterea vârstei de pensionare, modificări privind mini-joburile sau introducerea unei contribuții suplimentare necesită decizii politice, consultări și reglementări legale. Procesul se poate întinde pe mulți ani.

În prezent, diferențierea între două niveluri este esențială: reglementările aplicabile și posibilele direcții viitoare de reformă. Regulamentele valabile la momentul respectiv trebuie analizate înaintea luării unor decizii privind pensionarea anticipată, renunțarea la contribuții sau modificarea formei de ocupare.

Raportul nu introduce drepturi sau obligații noi. Totuși, se evidențiază că sistemul german de pensii va avea probabil la bază, în viitor, o arie mai largă de contributori, o durată a vieții active mai lungă și o combinație de prestații legale și capitalizate. Cu cât mai devreme sunt verificate istoricul personal de asigurări, prognoza pensiei și documentele fiscale relevante, cu atât mai ușor pot fi pregătite deciziile viitoare.

FAQ

Înseamnă raportul că în Germania se aplică noi reglementări privind pensiile?

Nu. Documentul conține recomandările comisiei pentru perioada post-2031. Nu modifică vârsta de pensionare, valoarea contribuțiilor sau condițiile de eligibilitate. Orice reformă necesită o lege separată și o hotărâre a parlamentului.

A fost deja majorată vârsta de pensionare la 67,5 ani?

Nu. Comisia propune doar un mecanism care să coreleze vârsta de pensionare cu speranța suplimentară de viață. Potrivit prognozelor actuale, limita s-ar putea majora între 2031 și 2041 de la 67 la aproximativ 67,5 ani.

Se desființează pensia fără penalități după 45 de ani de contribuție?

În prezent, nu. Comisia recomandă eliminarea acestei prevederi, însă reglementările actuale se aplică în continuare. În viitor, ar rămâne posibilă pensionarea anticipată, însă cu reducerea corespunzătoare a prestației.

Se va majora vârsta minimă de pensionare de la 63 la 64 de ani?

În această direcție merge propunerea raportului. Limita pentru asigurații cu vechime îndelungată ar urma să crească la 64 de ani și ulterior să fie ajustată în funcție de vârsta standard de pensionare. Însă nu s-a decis încă o modificare obligatorie.

Vor trebui angajații să plătească o contribuție suplimentară de 2%?

Nu în prezent. Comisia recomandă introducerea unei pensii capitalizate obligatorii, finanțată printr-o contribuție de 2% din salariul brut. Jumătate din această sumă ar fi suportată de angajat, cealaltă jumătate de angajator. Anul 2028 menționat în raport este o propunere, nu un termen obligatoriu.

Vor fi obligați lucrătorii independenți să adere la asigurarea de pensii?

Comisia recomandă această reglementare pentru noile activități independente. Persoanele care încep activitatea independentă după data de referință stabilită vor fi supuse asigurării obligatorii, fără posibilitatea unei renunțări nelimitate. Pentru activitățile independente deja existente, raportul prevede reglementări mai blânde.

Pot fi reduse prestațiile actuale de pensie?

Comisia nu propune o reducere nominală a prestațiilor curente. Este însă posibilă o creștere mai lentă a plăților viitoare de pensii, în cazul în care numărul beneficiarilor de pensii crește mai rapid decât cel al plătitorilor de contribuții. Raportul prevede, de asemenea, măsuri pentru stabilizarea nivelului noilor pensii începând cu anul 2031.

Cu ce măsuri urmează a fi protejate persoanele cu pensii mici?

Plata contribuțiilor ar trebui să aducă un avantaj vizibil și pentru beneficiarii ajutorului social de bază. Comisia propune un prag de neimpozitare la calcularea pensiei în raport cu veniturile, precum și simplificarea accesului la prestații de sprijin pentru persoanele care în prezent nu solicită drepturile cuvenite.

Există deja necesitate de acțiune în cazul planurilor existente de pensii private?

Numai pe baza raportului nu există necesitate de acțiune. Deciziile privind începerea anticipată a pensiei, renunțarea la plata contribuțiilor sau schimbarea formei de ocupare trebuie luate pe baza situației juridice în vigoare. Deja acum este posibilă verificarea parcursului de asigurare, completarea perioadelor lipsă și vizualizarea unei prognoze a prestațiilor viitoare.